Istoria localității

Comuna Puţintei este o localitate în raionul Orhei, Republica Moldova situată la latitudinea 47.3738 grade, longitudinea 28.5761 grade și altitudinea de 128 metri față de nivelul mării. Localitatea este poziționată la o distanță de 27 km de centrul raional Orhei, 75 km de municipiul Chișinău, Republica Moldova. Suprafața totală ocupată de domeniile comunei este de circa 7023 ha, iar suprafața totală a terenurilor localității constituie 3931 ha. Din componenţa comunei fac parte localităţile Puţintei, Dişcova şi Vîprova.

 

Repere istorice: Denumirea Puțintei a fost documentat în anul 1547. Se păstrează câteva legende despre provenienţa denumirii satului Puţintei. În una din ele se spune, că pe lîngă Puţinteiul de astăzi era un drum, care unea Călăraşul cu Orheiul. Drumeţii, trecând pe acest drum, găseau apă bună la un izvor lângă câţiva tei. Locul acesta a fost numit „Puţîntei” – «fântână/puț dintre tei». Etimologia populară a dezvoltat un cult pentru acest arbore în sat, determinând plantarea lui simbolică cu diferite ocazii. A doua legendă explică proviniența denumirii localității de la diminutivul ”Puțintel”, care, cu referire la făptura umană, desemnează un om scund și subțirel, mititel. Această „pudoare” neîntemeiată, dar naturală față de orice toponim psihologic, a generat o legendă destinată a crea o etimologie populară a denumirii localității, falsă, dar „mai nobilă”. Denumirea satului se păstrează neschimbat pînă în zilele noastre. Conform recensământului populaţiei din anii 1817 în satul Puţintei existau 44 case. Conform recensământului din anul 1910 existau deja 189 gospodării şi locuiau 630 locuitori. În perioada sovietică aici s-a aflat o brigadă a gospodăriei colective „Cepaev”, specializat în cultura tutunului, viticultură, pomicultură. În sat a fost deschisă o școală medie, club cu instalație cinematografică, bibliotecă, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, grădiniță, magazin. În anul 2022 satul Puțintei a marcat jubileul de 475 ani.

 

Denumirea Dișcova propune compararea lui cu antroponimul Dașco, atestat documentar la 1582, și antroponimul Dașcu, denumirea unui bătrân din moșia Suruceni, înregistrat documentar la 1732. După toponimistul ucrainean Iulian Redko, numele Dașko este un hipocoristic, de la Danilo sau poate de la Bogdan. După părerea noastră, toponimul Dișcova ar putea fi pus în legătură și cu antroponimul ucrainean Дичко (pronunție Dâcico, cu accent pe prima sau pe a doua silabă), având ca etimon adjectivul Дикий (sălbatic), și provenit fie de la acest adjectiv care a dat un antroponim calificativ în aceeași formă (cu referire la o persoană mai retrasă, neprietenoasă, care refuză comunicarea), fie de la apelativele дичко (cal sălbatic) sau дичка (pom sălbatic fructifer), cunoscute și ca antroponime. Pentru completarea tabloului, trecem în revistă și etimologia populară falsă de la verbul rusesc дышать (a respira), care a produs o legendă referitoare la denumirea localității: „Pe una din văile satului din mahalaua Valea lui Gheorghe era un stejar mare umbros. In timpul lucrărilor de vară, când era timpul călduros, oamenii boierului se odihneau la umbra acestui stejar spunând «mergem la дышать». Boierul, Iordache Millo a stăpânit aici suprafețe mari de pădure, pământ, vii și livezi. În 1861, moștenitorul său, Constantin Millo, a construit la Dișcova o fabrică de vin. La începutul secolului XX satul număra 174 de gospodării și 1 090 de locuitori. În anul 2022 satul Dișcova a marcat 440 ani.

 

Satul Vîprova a fost documentat în anul 1436 și are la bază apelativul slavon вепрь

(mistret, porc sălbatic, vier sălbatic), care a dat în limba ucraineană contemporană termenul „вenp”, în rusă „вепрь„, iar în bulgară ”вепър”. Este posibil ca acest apelativ să fi produs un antroponim. Astfel toponimul Vîprova poate fi interpretat fie ca Valea

Mistrețului/Mistreților, fie ca Valea lui Mistreț. O dovadă în susținerea etimologiei propuse o constituie forma Vepreva pentru toponimul nostru, atestată în Cartea de întăritură de la Iliaș-voievod din 8 aprilie 1547 (7055) pentru împărțeala a două locuri de pustie pe Cula— Vepreva și Hluboca— făcută între nepoții lui Hodco Crețovici. Legenda populară pentru denumirea localității este următoarea: „Teritoriul satului Vîprova de azi era în vechime acoperit cu păduri, iar localitatea se găsea aproximativ la 2 km spre nord de Vîprova de azi, într-o vale, care în zilele noastre poartă denumirea de Valea Vîprovei, ori cum spun bătrânii Valea Hripovei. Se povestește în popor că în această vale era o râpă înconjurată de tufișuri, unde veneau multe vipere. Oamenii spuneau despre această localitate Lângă râpa cu vipere. Mai târziu viperele au dispărut, iar numirea de Vipera, Vîpra, Vîprova a rămas până în zilele noastre. Și această legendă a creat un cult nemeritat al viperelor în localitate. La Vîprova s-a aflat un centru de prelucrare a fructelor și legumelor, centru de colectare a tutunului. Satul Vîprova a marcat jubileiul de 585 ani în anul 2021.

Descrierea din Dictionarul Geografic al Basarabiei an. 1904 de Zamfir Arbore, spune, că:

-Puțintei este un sat, în județul Orhei, volostea Isacova, aşezat pe coasta dreaptă a văii Cula, spre vest de satul Dâşcova. La nord se mărgineşte cu satul Trăisteni. Are 124 case, cu o populaţie de 744 suflete, răzeși; o biserică, cu hramul Sf. Nicolae; 230 vite mari, împrejurul satului sunt vii.

-Viprova sau Troisteni este sat, în județul Orhei, volostea Isacova, aşezat în valea Culei, la nord de satul Puţintei. Are 197 case, cu o populaţie de 910 suflete, ţărani români; biserică.  -Dâşcova este un sat, în jud. Orhei, volostea Isacova, aşezat pe coasta dreaptă a văii Cula, între satele Puțintei şi Morozeni. Are 174 case, cu o populaţie de 1090 suflete ţărani români; o biserică, şcoală elementară rusească, 6 mori de vânt. Sunt multe vii şi grădini cu pomi.

POPULAȚIE ȘI RESURSE UMANE

Populaţia constituie 2292 locuitori: 810 în satul Puțintei (bărbați: 360 și femei: 450), 877 în satul Dișcova (bărbați: 387 și femei: 490) și 605 la Vîprova (bărbați: 297 și femei: 308). În entitate identificăm 861 gospodării, dintre care 309 în satul Puțintei, 325 gospodării în satul Dișcova și 227 la Vîprova. În ceea ce privește structura confesională marea majoritate 98,5 la sută din locuitori sunt creştini ortodocşi.

Peste 230 persoane sunt plecate temporar. Astfel, populaţia absentă din sat este de circa

10% din numărul total al locuitorilor comunei. Din totalul populaţiei 1900 persoane sunt în vârsta aptă de muncă (cca. 70,5%). Dintre acestea doar 380 persoane sunt angajate la muncă pe teritoriul comunei, și încă peste 300 în afară, iar 7 persoane sunt înregistrate la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Pe lângă locurile de muncă disponibile localnicilor în cadrul Comunei, o parte a populaţiei se deplasează la munci în municipiile Orhei sau Chișinău. În concluzie constatăm o rată destul de înaltă a angajării persoanelor active în câmpul muncii, ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra veniturilor populaţiei comunei per ansamblu și contribuie la dezvoltarea durabilă a localității.

Căi de comunicații:

Teritoriul administrativ al comunei posedă o reţea rutieră formată din drumuri raionale, comunale şi de exploatare agricolă, după cum urmează:

• drumuri/străzi locale – 46,4 km, inclusiv 4,5 km asfaltate.
• drumuri pietruite 21,4 km, restul 16,3 km sunt drumuri de pământ.

Servicii de utilități publice:

În comună se mai păstrează izvoare naturale active, careva din ele, conform criteriilor de potabilitate, definite printr-un ansamblu de parametri organoleptici, fizico-chimici și microbiologici, corespund normelor reglementate în Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 934 din 15.08.2007, care necesită amenajare. Secolul trecut, prin mijlocul anilor 60-70 au fost amenajate, cu forțele proprii ale băștinașilor, rețele de apeduct din izvorul (de la Recea) din satul Puțintei, care alimentează practic tot satul, și instituțiile publice din sat: localul primăriei, gimnaziul și instituția preșcolară. În grădinița de copii, la finele anului 2020 a fost instalată o stație de tratare și epurare a apei potabile. Apa epurată o îmbuteliem în butelii și asigurăm instituțiile publice din entitate (7 instituții) cu apă potabilă. Băștinașii folosesc această apă la irigarea curților sale.

Totodată, pe întreg perimetru al entității sunt 231 fântâni de mină. Multe din ele sunt secate, cele cu apă sunt folosite pentru necesități de uz casnic. Toate necesită amenajare.

Prima sondă arteziană a fost forată încă înainte de 1980. Următoarele, în perioada anilor 2008-2015, total 8 sonde, dintre care, – 3 funcționale, 1 nefuncțională și 4 conservate.

Marcăm, cu regret, că apele din 2 sonde arteziene (satul Discova și satul Puțintei) nu se mai acumulează în volumele necesare, și nu putem acoperi necesitățile populației, concomitent apa este tulbure. Serviciile de aprovizionare cu apă din fântânile arteziene sunt acordate de către ÎM „Servicii Comunale Puțintei”. Volumul de apă preluat din sursele de apă subterane constituie 25 mii m3 pe an. Tariful pentru 1 m3 de apă constituie 13 lei. Actual, per ansamblu, sondele arteziene și rețelele de apeduct necesită o altă abordare, precum ar fi stabilirea prin expertiză geodezică a locurilor maxim potrivite pentru forarea sondelor noi și trasarea rețelelor noi de apeduct în concordanță în Planul Urbanistic General al comunei Puțintei.

Comunitatea dispune de stație de epurare a apelor reziduale, la care sunt conectate gimnaziul și instituția preșcolară din satul Puțintei. Extinderea rețelelor este un obiectiv prioritar și major pentru timpul cel mai apropiat.

Reţeaua de electricitate: numărul gospodăriilor electrificate – 861, dintre care 309 în satul Puțintei, 325 gospodării în satul Dișcova și 227 la Vîprova.

Rețeaua de gaze naturale: Consumatori aproximativ pe satul Vîprova – 20%, Puțintei – 15%, Dișcova – 15%.

Rețeaua de telefonie fixă, mobilă şi internet: este asigurată de furnizorii de rețele publice de comunicații din Republica Moldova.

Serviciile poştale: Activitatea poștală este desfășurată de Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei în incinta filialelor Dișcova și Puțintei.

Evacuarea deșeurilor: Primăria dispune de 2 gunoişti neautorizate. În satul Vîprova cu suprafața de 1,5 ha, satul Dișcova cu suprafața de 1,0 ha. Deșeurile sunt transportate de către populație în mod individual. Prin intermediul Fondului Național pentru Mediu, pe lângă Ministerul Mediului al Republicii Moldova urmează să primim finanțare în valoare de 1 000 000 (un milion) lei, pentru implementarea proiectului ”Tratarea deșeurilor. Pași mici pentru o entitate curată”, unde obiectivul general este: ”Reducerea poluării mediului. Amenajarea conformă a terenului de stocare/depozitare a deșeurilor din comuna Puțintei, raionul Orhei. Educația populației prin prisma: ce înseamnă a gândi ecologic?”. Proiectul va permite să implementăm și realizăm obiectivele specific, cum ar fi:

1. Amenajarea (asanarea, îngrădirea cu gard de plasă pe perimetrul conturului și acces de intrare cu poartă) a unui teren, destinat depozitării gunoiului din toată entitatea, folosind un studiu de prefezabilitate, care include o expertiză geodezică a terenului.
2. Transmiterea în gestiunea ÎM Comunale Puțintei managementul acestui teren, prin utilizarea utilă a tehnicii agricole: tractor, remorcă, lamă comunală, căuș de încărcare, etc. – proprietatea APL Puțintei, în urma proiectului finanțat de AIPA în anul 2022.
3. Asanarea zonelor date prin curățare, transportarea și depozitarea gunoiului din cele
4. gunoiști a comunei Puțintei, prin lichidarea acestora și stocarea deșeurilor conformă pe terenul preamenajat.
5. Reabilitarea prin împădurire a terenurilor curățate.
6. Audieri publice/educarea localnicilor prin a gândi ecologic cu stabilirea unor reguli/taxe în transportarea și depozitarea gunoiului doar în spațiul rezervat.

Economia

Activităţi economice desfăşoară agenţii economici din agricultură și comerț.

Principalele activităţi economice sunt în următoarele domenii: comerţ, prestări servicii. Pe teritoriul comunei, 8 agenţi economici îşi desfăşoară activitatea în comerţ cu amănuntul a produselor alimentare, materiale de construcţie (în teritoriu sunt 7 magazine comerciale: s. Puţintei – 3, s. Dişcova – 3 şi s. Vîprova – 1).

Producerea, industria și agricultura:

În comună există întreprindere de morărit, oloinițe, sere pentru cultivarea zarzavaturilor.

Activitatea agricolă este materializată prin creșterea animalelor şi cultura mare de câmp.

Principalele culturi sunt: grâul, porumbul, floarea-soarelui şi rapița.

Numărul agenților economici pe comună se cifrează la 36, dintre care 18 muncesc în agricultură, respectiv 10 agenți economici prelucrează terenuri cu suprafața agricolă pînă la 10 ha și 8 agenți economici prelucrează terenuri cu suprafața agricolă între 10-50 ha. Sectorul privat dispune de 95 capete ovine/caprine, 118 – bovine, 60 – porcine, 83 – cabaline, 4913 – păsări.

Învățământul

Reţeaua şcolară din comuna este reprezentată de:

Instituția Publică Gimnaziul Puțintei, filiala Dişcova (edificiu construit în anul 1980) prevăzut cu 560 locuri. Actualmente numărul copiilor ce frecventează instituţia se cifrează la 85, iar numărul cadrelor didactice se ridică la 9 unităţi. Tot în această clădire își desfășoară activitatea Instituția de Educație Timpurie Dişcova. Capacitatea IET Dișcova este de 2 grupe funcţionale, cu un număr de 44 copii și 9 angajați. Clădirea este avariată și necesită investiții capitale.

Instituția Publică Gimnaziul Puţintei (edificiu construit în anul 1968) prevăzut pentru 450 locuri. Numărul copiilor ce frecventează instituţia se cifrează la 123, iar numărul cadrelor didactice se ridică la 14 unităţi.

Instituția de Educație Timpurie Puţintei, (edificiu construit în anul 1977), are o capacitate totală de 6 grupe. În prezent 3 grupe sunt funcţionale, încadrează 51 copii ce frecventează grădiniţa.

Cultură și artă

Căminul cultural din satul Dișcova are o capacitate de 150 locuri. Clădirea a fost construită aproximativ între anii 1900-1910, pentru depozit (magazie) pentru boierul din localitate.

Cronologic nu putem restabili anii, dar până în anul 1982, când a fost reparată capital si șia început activitatea Căminul cultural, au fost sălile de clasă a școlii medii din satul Dișcova. Ansamblul folcloric de amatori ”DIȘCOVENII” este format din 10 persoane mature și ansamblul pentru copii ”PĂPĂDIILE”, cu un număr de copii de vârsta între 615 ani / angajați 2 persoane: directorul căminului cultural și muncitor auxiliar (îngrijitor de încăperi).

Casa de cultură din satul Puțintei face parte din patrimoniul cultural al localității a fost construită în anii 1981-1982 și până în anul 2010 a servit drept edificiu public pentru conducerea comunei, iar după modificarea statutului clădirii a fost nominalizată ca casă de cultură. Are o capacitate de 140-160 locuri. Ansamblul folcloric de amatori

”CODRENCILE” este format din 12 persoane mature / angajați 2 persoane: directorul casei de cultură și directorul artistic.

Este un edificiu cu 2 nivele, spațios și luminos, care găzduiește Biblioteca satului și Centrul de Tineret, care are drept scop consolidarea capacităţilor instituţionale în vederea dezvoltării şi extinderii teritoriale a serviciilor de tineret, astfel încât să fie sporit numărul de tineri beneficiari, ajustat nivelul de activism civic al tinerilor, inclusiv în rândul tinerilor cu oportunități reduse, diversifică metodele de acces la informație și modului de viață sănătos, extind serviciile de educaţie nonformală.

Clădirea Căminului cultural din satul Vîprova a fost construită în anii 1960 ca şcoalăinternat, unde au învățat elevii din entitatea noastră, inclusiv comunele vecine Noroceni  și Morozeni. Are capacitatea de 150 locuri. Ansamblul folcloric de amatori ”VÎPROVENII” este format din 10 persoane mature și copii de vârsta între 8-14 ani / angajați 2 persoane: directorul căminului cultural și muncitor auxiliar (îngrijitor de încăperi).

Colectivele artistice satisfac necesitățile culturale și spirituale ale comunității în baza cercetării, conservării și promovării tradițiilor stabilite în genul de artă pe care-l reprezintă, creației populare din vatra folclorică de proveniență, îmbogățește repertoriul cu creații autentice de valoare, din moștenirea clasică, națională și contemporană. Un accent deosebit în cadrul colectivelor este promovarea portului popular autentic conform vetrei folclorice de proveniență, contribuirea la educația estetică a spectatorului, susținerea libertății de creație și manifestării libere a talentului. Iar încadrarea noilor generații în procesul de studiere și valorificare a patrimoniului cultural imaterial se consideră drept obiectiv și vector important.

Participă activ la concerte de schimb cultural între colectivele artistice de maturi și copii.

Colaborează cu colective artistice profesioniste, organizează întâlniri cu personalități în domeniul culturii.

Prin intermediul proiectului investițional ”Dotarea a 3 cămine culturale”, lansat de Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală pe lîngă Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova și realizat cu succes de APL Puțintei, toate instituțiile de menire culturală au fost suplinite cu mobilier, tehnică IT, echipament sportiv și muzical, în valoare totală de 1 109 655 lei.

Toate edificiile publice din teritoriul entității, în conformitate cu politica comunei Puțintei, reflectată în Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Puțintei pentru anii 20212030, evidențiază obiective prioritare în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și al valorificării surselor de energie regenerabilă sustenabilă din punct de vedere al mediului înconjurător și al schimbărilor climatice.  Biserici:

1. Puţintei, Biserica „sf. Ierarh Nicolae”, an. 1911, Hramul satului, 22 mai – sf. Nicolai
2. Vîprova, Biserica „sf. Proroc Ilie”, an. 1890, Hramul satului, 02 august Sf. Ilie.
3. Dîşcova, Biserica „sf. Arhanghel Mihail şi Gavril”, 1915, Hramul satului, 4 august, Sf. Foca.

Monumente:

1. Satul Puţintei – „La mormîntul ostaşilor căzuţi / 77 / şi în memoria consătenilor căzuţi în 1941 – 1945.
2. Satul Dişcova – Monument comemorativ de război 1941 – 1945.
3. Satul Vîprova – Monument comemorativ pentru cei care au fost deportați în Siberia.
4. Satul Vîprova – Monument comemorativ dedicat eroilor din primul război mondial 1914-1918.

Sănătate

În comună funcționează Oficiul Medicilor de Familie (OMF) cu un medic și personal medical secundar. Medicul de familie deservește populația a 2 comune vecine, Puțintei și Morozeni. Activitatea medicală se desfășoară în incinta imobilelor din satele Dișcova și Puțintei.

Securitate comunitară

Asigurarea securității comunei este deservită de un post de poliție.

Substanțe minerale existente

În teritoriul comunei sunt rezerve de nisip, însă extragerea acestor nu este autorizată.

CARACTERISTICI SPAȚIALE ȘI RESURSE NATURALE

Caracteristici spaţiale

Suprafaţa administrativă, fondul funciar.

Suprafaţa totală a teritoriului Comunei Puțintei, r-nul Orhei, constituie cca. 4120 ha, dintre care suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă constituie circa 75%, din total (cca. 3092 ha), dintre care 1061 ha sunt terenuri arabile, 440 ha sunt ocupate de plantații multianuale.

Suprafața destinată industriei și transportului ocupă o parte destul de restrânsă comparativ cu alte localități din zonă 9 ha (doar 0,7%). Nemijlocit terenul localităţilor se întinde pe o suprafaţă de cca. 357,51 ha (8,67%). Merită menționat faptul că doar circa 10% din terenurile comunei (412 ha) sunt destinate fondului silvic (detalii în tabelul de mai jos).

Structura fondului funciar al Comunei Puțintei permite practicarea intensă a cultivării cerealelor, soei, rapiței, a legumelor și a plantaţiilor pomicole. Pe teritoriul comunei

Puțintei, r-nul Orhei, activează 23 gospodării țărănești. Cotă funciară per persoană în sat este de 1.27 ha.

Infrastructură. Comuna Puțintei este traversat de drumul republican R21 (Orhei – Bravicea

– Călărași), care conectează comuna cu centrul raional Orhei și cu municipiul Chișinău. Teritoriul comunei este traversat de drumurile locale L326 și L319, care asigură conexiunea satelor la drumul republican R21. În general infrastructura rutieră poate fi considerată favorabilă, și poate deschide premise de dezvoltare economică a comunei, îndeosebi prin dezvoltarea activităților agricole.

Cadru natural

Relieful terenurilor comunei este lin, predominat de altitudini joase (50 – 150 m), altitudinea medie este de 128 metri față de nivelul marii, cu o bonitate a solurilor (59%). Aparține Podişului Moldovei Centrale, partea de nord-est, reprezintă o combinaţie de cumpene înguste în formă de creastă cu văi adânci şi largi, versanţii cărora sunt fragmentaţi de depresiuni numite hârtoape. Relieful, ca factor principal de formare a solului, are un rol deosebit. El influențează asupra repartizării energiei solare, curenţilor de aer, regimului de apă, repartizarea precipitaţiilor atmosferice şi altele. Pe teritoriul comunei există circa 178 ha de terenuri supuse unui grad avansat de erodare. Relieful comunei este prielnic pentru cultivarea porumbului, soei, rapiței și a culturilor cerealiere și îndeosebi a viilor și livezilor.  Resursele acvatice sunt prezentate de bazinul hidrografic a râului Cula. Importante surse acvatice sunt izvoarele și fântânile alimentate de apele subterane.

INFRASTRUCTURA DE UTILITĂŢI PUBLICE

Infrastructura de utilităţi publice

Alimentarea cu energie electrică, iluminat stradal

Pe raza comunei Puțintei, r-nul Orhei există rețea de linii electrice aeriene de tensiune înaltă, medie şi joasă. Comuna este asigurată cu energie electrică de către întreprinderea Î.C.S. ,,Premier Energy” S.R.L. Liniile de distribuţie au fost renovate în anii 2020-2021, grație proiectului ”Modernizarea iluminatului public stradal”. În prezent comuna dispune de iluminat stradal pe circa 95% din teritoriul comunei. Datorită acestor investiții comuna Puțintei a beneficiat de 60 piloni din beton armat, 6 piloni metalici, circa 406 buc. corpuri de iluminat LED 30W, 19 buc. corpuri de iluminat LED 90W  fotovoltaice, și o reţea electrică modernă cu lungimea de peste 9000 metri. 7 puncte de transformare a curentului au fost modernizate. Întregul sistem are la bază un program inteligent, care aprinde şi stinge lumina la anumite ore.

Ponderea locuinţelor conectate la reţelele electrice este de 100%. În ultimii ani autorităţile locale atrag atenţie sporită eficienţei energetice. Astfel, 100% din becurile reţelei de iluminat stradal sunt de tip LED şi 60%  constituie ponderea numărului de sedii administrative iluminate cu LED-uri din numărul lor total.

Principalele probleme cu care se confruntă localitatea sunt:

• preţuri mari la energia electrică,
• lipsa alternativei în alegerea distribuitorului
• pilonii din lemn, care prezintă un pericol iminent

Pentru sporirea eficienţei consumului de energie electrică în localitate în următorii 5-7 ani este necesar de a informa populaţia cu privire la măsurile de eficientizare a consumului de energie electrică.

Alimentarea cu apă

În prezent în comuna Puțintei este implementat un sistem centralizat de alimentare cu apă a caselor de locuit şi a edificiilor social-administrative. La momentul actual 453 dintre gospodăriile comunei Puțintei, sunt conectate la rețeaua centralizată de apeduct. Rețelele sunt în stare satisfăcătoare. Costul unui m3 de apă este de 13 lei. Apa livrată nu trece printrun sistem de tratare și nu poate fi catalogată ca fiind potabilă, doar Instituția de Educație Timpurie din satul Puțintei deține un sistem de tratare a apei, care apoi este îmbuteliată și repartizată prin toate instituțiile publice din localitate. Pe viitor se solicită identificarea surselor necesare construcției unei stații de tratare.

O sursă suplimentară de aprovizionare cu apă potabilă o constituie fântânile de tip mină. În localitate sunt puse în exploatare 231 fântâni de tip mină, care sunt expuse unui risc continu de poluare din cauza lipsei unei rețele de canalizare centralizată, ale căror apă este utilizată de către localnici pentru necesitățile casnice de zi cu zi. Există un risc real și continuu ca în unele zone ale localităţii calitatea apei din fântâni să fie nesatisfăcătoare. În acest caz, este necesară efectuarea unei analize a calității apei, cu o marcare ulterioară a fântânilor și gestionarea corespunzătoare. Comuna nu dispune de sisteme de irigare. În această direcţie urmează de demarat implementarea unor proiecte de irigaţie la scară mică pe unele sectoare de teren din perimetrul agricol. Construcția și reabilitarea sistemelor de irigare vor permite sporirea productivității terenurilor, cât și asigurarea unor produse agricole de calitate.

Canalizare

Comuna Puțintei dispune de un sistem centralizat de canalizare, care asigură evacuarea apelor uzate din 2 instituții publice (gimnaziul și grădinița) și 30 de gospodării. Accesul cetățenilor la apă și canalizare reprezintă una dintre principalele priorități ale APL Puțintei.

Telecomunicaţii

În comuna Puțintei telefonia fixă este asigurată de către operatorul naţional – SA

Moldtelecom. Localitatea se află în aria de acoperire a operatorilor de telefonie mobilă

Orange, Moldcell şi Unite. Locuitorii comunei au acces la televiziunea prin cablu și Internet.

Fondul locativ

Populația comunei Puțintei număra 2292 de persoane. Actualmente, comuna Puțintei dispune de 861 locuințe individuale particulare. Densitatea populaţiei este de 55,63 locuitori/km2. La moment în comuna Puțintei, r-nul Orhei, sunt înregistrate 780 familii, iar pe parcursul ultimului an au fost înregistrate 13 căsătorii și 10 de nou-născuți.

Capacitatea instituţională

Primăria comunei Puțintei, r-nul Orhei dispune de propriul sediu – clădire tipică. Starea tehnică a clădirii este bună. Sediul este conectat la electricitate și telecomunicații, apeduct. Încălzirea clădirii Primăriei este asigurată la moment prin intermediul agentului termic pe bază de cărbune. Aparatul primăriei poate fi calificat drept competent cu o bogată experienţă în domeniu. Din componenţa aparatul primăriei fac parte: primarul, secretarul consiliului local, secretarul dactilograf, specialist în regimul funciar, contabil șef, contabil secundar, specialist în perceperea fiscală, asistent social comunitar, polițist de sector. Toţi specialiștii dispun de un stagiu de muncă de minim 1 an. Consiliul primăriei este alcătuit din 11 consilieri. Activitatea aparatului Primăriei este foarte bine concepută. Regulat se petrec şedinţe de lucru ale aparatului Primăriei, unde se discută despre toate problemele comunei şi se precaută soluţiile de a le rezolva.

Alimentarea cu gaze naturale

Sistemul de alimentare cu gaze naturale din Comuna Puțintei este în fază de extindere. La moment sunt realizate lucrările de construcție și montaj a gazoductelor de presiune medie și joasă. În pofida numeroaselor eforturi de asigurare a locuitorilor cu gaze naturale necesare uzului casnic, gospodarii realizează prepararea hranei la aragazuri aprovizionate din butelii de gaz lichefiat /electrice, precum şi la cuptoare/sobe cu lemne/cărbune.

 Alimentarea cu căldură

Edificiile sociale și marea majoritate a gospodăriilor comunei Puțintei, își asigură căldura în sezonul rece pe baza cazanelor autonome pe bază de gaz sau pe bază de lemne şi/sau cărbune, instalaţiilor termice improvizate. Există suficiente premise de a implementa în majoritatea edificiilor social-administrative cazane autonome pe bază de biomasă, care furnizează agent termic la un preţ mult mai jos comparativ cu utilizarea gazului natural.

Premisele respective sunt legate de existenţa în regiune a agenţilor economici producători de bricheți/peleţi la preţuri rezonabile, precum şi abundenţa în regiune a materiei prime pentru producerea biomasei. În perspectivă ar fi benefică efectuarea unor serii de lucrări de termoizolare/anvelopare a edificiilor social-administrative, ceea ce ar permite conservarea agentului termic şi reducerea cheltuielilor pentru  resursele energetice.  Astfel, de lucrări ar fi binevenite şi pentru gospodăriile casnice.

Ca alternativă de economisire a resurselor financiare pentru resursele energetice este utilizarea energiei solare. Una dintre soluţii ar fi utilizarea panourilor solare pentru apă caldă la instituţiile de învățământ din localitate.

Principalele probleme cu care se confruntă localitatea în acest domeniu sunt:

• costuri exagerate a combustibilui (lemne, gaze naturale, cărbune),
• costuri mari a utilajului (cazane, biomasă, panouri şi colectoare solare).
• nivelul slab de conștientizare a populaţiei privind utilizarea eficientă a energiei şi utilizarea energiei regenerabile.

Pentru eficientizarea consumului de energie termică din localitate în următorii 5-7 ani sunt necesare următoarele măsuri:

1. Termoizolarea caselor individuale de locuit şi a instituţiilor publice inclusiv și schimbarea acoperișurilor.
2. Şcolarizarea populaţiei în domeniul eficienţei energetice.
3. Aderarea localității la Convențiile privind clima și energia durabilă, precum și implementarea proiectelor în domeniul eficienței energetice.

Reţeaua de drumuri

Deplasarea populaţiei comunei spre centrul raional este asigurată zilnic de 4 rute, iar spre capitală de 2 rute. Deplasarea populației se realizează și de transportul de tranzit. Drumurile din localitate sunt în stare satisfăcătoare, deși necesită reparații curente. Este necesară și repararea și amenajarea a noi porțiuni de trotuare, îndeosebi ale celor din centrul comunei. O infrastructură rutieră adecvată este imperativă pentru dezvoltarea economică a comunei și pentru atragerea turiștilor în zonă. Pentru următorii ani se propune construcția și renovarea unor noi tronsoane de drumuri, ce va contribui la crearea unor comunități durabile, sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri în regiune și crearea locurilor de muncă; îmbunătățirea infrastructurii de acces prin asigurarea unei infrastructuri de transport.

Agricultura

Domeniul agricol este un domeniu prioritar în comuna Puțintei, deși în comună nu există producători agricoli mari. Sectorul industrial și comercial e prezentat de un frigider industrial, un punct de colectare a fructelor și o uscătorie de fructe, care la moment nu funcționează, și câteva întreprinderi individuale. Deși în general sectorul agricol este caracterizat printr-o rentabilitate scăzută, determinată în primul rând de poziția dominantă a culturilor cu valoare redusă în producția agricolă în detrimentul culturilor cu valoare înaltă, în comuna Puțintei se realizează diversificarea prin extinderea suprafețelor ocupate de cătină, mure, apicultură, prin cultivarea legumelor. În continuare majoritatea terenurilor sunt acoperite de culturi cu valoare scăzută (cum ar fi cereale, plante oleaginoase, culturi furajere), în timp ce livezile ocupă doar o mică parte din suprafața totală a terenurilor agricole. Deși, în general, agricultura în comuna Puțintei se axează pe culturi cu valoare redusă, urmează de atras atenţia sectoarelor de producere a fructelor, pomușoarelor, nucilor și a mierii. Aceste produse au acces la piețele UE și sunt exportate cu succes nu doar în UE, dar și pe alte piețe. Sectorul agricol este dominat de producția vegetală, sectorul zootehnic având un rol mai mic în producere. În ultimul deceniu dezvoltarea sectorului zootehnic a fost impulsionată de implementarea unui șir de proiecte investiționale. Sectorul zootehnic se confruntă cu constrângeri provocate de resursele interne, precum și presiuni dure cauzate de importul de produse mai ieftine. Furnizarea de furaje locale este limitată din cauza lipsei pășunilor de bună calitate, care este la rândul său, cauzată de condițiile meteorologice nefavorabile și a capacităților limitate de irigare. Pe de altă parte, costurile interne de producţie relativ ridicate, productivitatea scăzută și rasele de animale necompetitive reduce izbitor capacitatea produselor animaliere.

Economia locală

Conform datelor Biroului de statistică activitățile economice nelicențiate sunt orientate în special pe activități de comerț, cultivarea legumelor și a cerealelor, creșterea animalelor. Principalele probleme atestate la moment sunt:

• comercializarea produselor în stradă,
• locurile destinate comerţului nu sunt amenajate suficient.

 Pentru intensificarea dezvoltării sferei comerţului din localitate în următorii 5-7 ani există următoarele posibilităţi:

• Creşterea cererii pentru produse şi servicii din partea populaţiei localităţii;
• Promovarea producţiei autohtone prin cooperarea intercomunitară;
• Flexibilitatea taxei pentru autorizatia activităţilor comerciale;
• Colaborarea APL din localitate cu agenţii locali şi susţinerea acestora de către autorităţi (facilităţi la plata impozitelor ş.a.).
• Creșterea randamentului culturilor agricole prin utilizarea noilor tehnologii, la pregătirea și hrănirea solului, utilizarea de sere și sisteme de irigații eficiente.

Problemele socio-economice din comună sunt lipsa locurilor de muncă, problemele privind piața de desfacere a produselor agricole.

Mediul ambiant

Starea mediului ambiant al satului este satisfăcătoare. Suprafeţele totale ale fondului forestier ale comunei reprezintă 412 ha, dintre care 319 ha sunt gestionate de Agenția Moldsilva, Gospodăria silvică Orhei, iar 105,3 ha sunt gestionate de APL Puțintei. Diversitatea florei și faunei este tipică pentru Podișul Moldovei Centrale fiind reprezentată de pădurile de salcâm, gorun și carpen. Pe teritoriul raionului sunt înregistrate 27 de specii de mamifere, 75 de specii de păsări și 14 de reptile. Distribuția speciilor de plante și animale este puternic influențată de faptul că sectoarele cu vegetație nealterată de activitățile agricole sunt foarte limitate, lipsind condiții adecvate pentru dezvoltarea și răspândirea acestora.

Apele de suprafaţă şi apele subterane.

Comuna este străbătută de apele râului Cula. Fondul apelor este reprezentat și de câteva iazuri mici și 22 de izvoare. Fondul apelor comunei ocupă o suprafață de 51,78 ha, dintre care 23 ha sunt gestionate de APL. În prezent apele subterane se află la o adâncime de 80120 m. Principala problemă cu care se confruntă APL privind apele subterane din localitate este imposibilitatea folosirii acestora din cauza indicatorilor calității. Apele subterane pot fi folosite numai în scopuri tehnice.

Sursele de apă potabilă.

Localitatea duce lipsă de apă potabilă dar îşi îndestulează necesităţile de apă prin intermediul apeductului existent, la care sunt conectate peste 453 de gospodării.

Clima şi aerul

Raionul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarna blândă şi scurtă (temperaturile medii a lunii ianuarie: -3⁰ – 5⁰C), vara caldă şi lungă (temperaturile medii a lunii iulie: +20⁰ – +22⁰C), cu o cantitate relativ mică de precipitaţii. În funcţie de latitudine, altitudine şi particularităţile orografice pe teritoriul raionului se delimitează trei zone climaterice, în care temperaturile medii în fiecare zonă variază cu 2-3 grade. Temperatura medie a anului este de 8,6⁰ – 9,2⁰C. Minimul absolut de temperatură istoric constituie -39⁰ -40⁰C, maximum absolut variază între +36⁰ +42⁰C. Primele îngheţuri apar în octombrie, ultimele primăvara la sfârșitul lui aprilie. Durata perioadei de temperatură fără ger este de 165 – 180 zile, pe sol 145 – 150 zile. Acoperirea solului cu zăpadă se petrece în anii geroşi, atinge o înălţime de 15 – 25 cm. În perioada anului predomină curenţii de aer nord-vest şi nordice. Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice variază anual în limitele a 450 – 550 mm. Din suma anuală de precipitații aproximativ 65 – 70% cad în perioada caldă a anului (aprilie – noiembrie ) şi numai 30% în perioada rece (decembrie – martie) sub formă de zăpadă şi lapoviţă. Prima zăpadă apare la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Perioada secetoasă începe în luna iulie şi durează 23 luni. Sunt frecvente şi vânturi uscate. Resursele agroclimatice a teritoriului formează condiţii favorabile pentru cultivarea şi creşterea culturilor agricole.